Funcția predicativă și atributivă a adjectivelor

În limba japoneză, predicatul este nominal, verbal și adjectival. Predicatul nominal este exprimat printr-un substantiv însoțit de verbul copulativ desu.

Exemplu: Kore wa hon desu. Aceasta este o carte.

Atunci când însă se formulează propoziția: Hon wa omoshiroi desu – Cartea este interesantă, adjectivul omoshiroi are funcție predicativă.

În propoziția Kore wa omoshiroi hon desu – Aceasta este o carte interesantă, adjectivul omoshiroi– interesant are funcția sintactică de atribut.

Aceasta se numește funcția atributivă a adjectivului.

Adjectivele care se termină în ~i au forma predicativă identică cu cea atributivă.

Forma predicativă	Forma atributivă
Hon wa omoshiroi desu. Cartea este interesantă.	omoshiroi hono carte interesantă
Hon wa muzukashii desu. Cartea este dificilă.	muzukashii hono carte dificilă (grea)
Hon wa yasashii desu. Cartea este ușoară.	yasashii hono carte ușoară

În limba japoneză, adjectivele au un aspect formal (politicos), prezentat până acum, și un aspect informal.

Pentru adjectivele care se termină în ~ i aspectul informal se obține prin omiterea lui desu.

Exemplu:

Kyö wa samui. Astăzi este rece.

Adjectivele ~i keiyōshi si ~na keiyōshi

In limba japoneza, adjectivele au o singura forma, atat pentru singular si plural, cat si pentru masculin si feminin. Ele preceda substantivul.
Adjectivele (keiyōshi) se impart in doua categorii:
– in prima categorie s`nt incluse adjectivele ce se termina in -i(i – keiyōshi);
– in a doua categorie s`nt incluse adjectivele ce se termina in -na(na – keiyōshi).

Adjectivele „-i” (~i keiyōshi) sînt cele care la forma de bază se termină în i. Această categorie de adjective se comportă similar cu verbele, de exemplu formînd negativul în același fel, putîndu-se pune la modul condițional, și conjugîndu-se.

Pe de cealaltă parte, adjectivele „-na” (~na keiyōshi) se comportă mai degrabă ca niște substantive, nesuportînd nici o inflexionare. Ele pot fi folosite independent, sau determinand un substantiv si atunci este pus sufixul ~na.

Majoritatea adjectivelor apartin primei categorii (~i keiyōshi).

• ~i keiyōshi

atarashii  新しい	nou	furui 古い	vechi
atsui	cald	samui	rece
hikui	scund	omoshiroi	interesant
muzukashii	dificil	akai	rosu

Exemplu: Hon wa omoshiroi desu. => Cartea este interesanta.

• ~na keiyōshi

ijiwaruna  意地悪な	rea	shinsetsuna   親切な	buna, amabil
kireina	frumos	shizukana	linistit, calm
genkina	sanatos	taisetsuna	important
yümeina	renumit, faimos	majimena	silitor

Exemplu: Sono hana wa kirei desu. => Floarea aceea este frumoasa.

Forma ~te a verbelor

Forma ~te este o forma foarte folosita in limba japoneza. Nu presupune un timp verbal anume, dar este combinat cu alte forme ale verbelor pentru a crea timpuri verbale.

Pentru a forma un verb in ~te se elimina de la finalul verbului ~ta al formei de trecut afirmativ informal si se pune ~te (daca verbul se termina in ~da se va inlocui cu ~de).

nonda – nonde
tabeta – tabete
kita – kite

Forma ~ te  este combinata cu alte forme ale verbelor pentru a crea timpuri verbale.

• Imperativ: forma ~ te + kudasai

Mite kudasai. (見てください。) – Te rog, uita-te.
Kiite kudasai. (聞いてください。) – Te rog, asculta.

• Prezentul continuu: forma ~ te + iru/imasu (informal/formal)

Hirugohan o tabete iru. (昼ご飯を食べている。) – Eu iau pranzul.
Terebi o mite imasu. (テレビを見ています。) – Eu ma uit la TV.

De asemenea ~te imasu poate fi folosit pentru a descrie o conditie sau o actiune care se repeta in mod normal.

• Actiuni succesive: Este folosit pentru a conecta 2 sau mai multe verbe. Forma ~te se va regasi in toate proprozitiile mai putin in ultima, al carei verb va da de fapt timpul frazei.

Hachi-ji ni okite gakkou ni itta. (八時に起きて学校に行った。) – M-am trezit la ora 8 si am mers la scoala.
Depaato ni itte kutsu o katta. (デパートに行って靴を買った。) – M-am dus la magazin si mi-am cumparat panrofi.

• Permisiuni: forma ~ te + mo ii desu ka.

Terebi o mite mo ii desu ka. (テレビを見てもいいですか。) – Pot sa ma uit la TV?
Tabako o sutte mo ii desu ka. (タバコを吸ってもいいですか。) – Pot sa fumez?

Forma verbelor la trecut

• Forma verbelor la trecut afirmativ

Formal	Grupa 1
	Se inlocuieste ~u cu ~imashita	kaku – kakimashita nomu – nomimashita
	Grupa 2
	Se inlocuieste ~ru cu ~mashita	miru – mimashita taberu –tabemashita
	Grupa 3
	kuru – kimashita, suru – shimashita
Informal	Grupa 1
	(1)Verb care se termina cu ~ ku: se inlocuieste ~ ku cu ~ ita	kaku – kaita kiku – kiita
	(2) Verb care se termina in ~ gu: se inlocuieste ~ gu cu ~ ida	isogu – isoida oyogu – oyoida
	(3) Verb care se termina cu ~ u, ~tsu sau ~ ru: se inlocuieste cu ~ tta	utau – utatta matsu – matta kaeru – kaetta
	(4) Verb care se termina cu ~ nu, ~bu sau ~ mu: se vor inlocui cu~ nda	shinu – shinda asobu – asonda nomu – nonda
	(5) Verb care se termina cu ~ su: se inlocuieste ~ su cu ~ shita	hanasu – hanashita dasu – dashita
	Grupa 2
	Se inlocuieste ~ ru cu ~ ta	miru – mita taberu – tabeta
	Grupa 3
	kuru – kita, suru –shita

• Forma verbelor la trecut negativ

Formal	Toate verbele – Grupa 1,2,3
	! Se adauga la forma prezentului afirmativ ~ deshita =>Se inlocuieste ~ masu cu ~ masen si se pune apoi ~ deshita	nomimasu – nomimasen deshita tabemasu – tabemasen deshita kimasu – kimasen deshita shimasu – shimasen deshita
Informal	Grupa 1
	! Se va inlocui ~nai de la prezent afirmativ informal cu ~nakatta =>Se inlocuieste ~ u final with ~anakatta, daca verbul se termina in vocala + ~u, atunci se inlocuieste cu ~ wanakatta)	kiku – kikanakatta nomu – nomanakatta au – awanakatta
	Grupa 2
	! Se va inlocui ~nai de la prezent afirmativ informal cu ~nakatta =>Se inlocuieste ~ ru cu ~ nakatta	miru – minakatta taberu – tabenakatta
	Grupa 3
	kuru – konakatta, suru –shinakatta

Forma verbelor la prezent

• Forma verbelor la prezent afirmativ

Formal : avem forma ~ masu a verbelor

Informal : forma de dictionar sau forma scurta

• Forma verbelor la prezent negativ

Formal	Toate verbele – Grupa 1,2,3
	Se inlocuieste ~ masu cu ~ masen	nomimasu – nomimasen tabemasu – tabemasen kimasu – kimasen shimasu – shimasen
Informal	Grupa 1
	Se inlocuieste ~ u final with ~anai, daca  verbul se termina in vocala + ~u, atunci se inlocuieste cu ~ wanai)	kiku – kikanai nomu – nomanai au – awanai
	Grupa 2
	Se inlocuieste ~ ru cu ~ nai	miru – minai taberu – tabenai
	Grupa 3
	kuru – konai, suru –shinai