Funcția predicativă și atributivă a adjectivelor

În limba japoneză, predicatul este nominal, verbal și adjectival. Predicatul nominal este exprimat printr-un substantiv însoțit de verbul copulativ desu.

Exemplu: Kore wa hon desu. Aceasta este o carte.

Atunci când însă se formulează propoziția: Hon wa omoshiroi desu – Cartea este interesantă, adjectivul omoshiroi are funcție predicativă.

În propoziția Kore wa omoshiroi hon desu – Aceasta este o carte interesantă, adjectivul omoshiroi– interesant are funcția sintactică de atribut.

Aceasta se numește funcția atributivă a adjectivului.

Adjectivele care se termină în ~i au forma predicativă identică cu cea atributivă.

Forma predicativă	Forma atributivă
Hon wa omoshiroi desu. Cartea este interesantă.	omoshiroi hono carte interesantă
Hon wa muzukashii desu. Cartea este dificilă.	muzukashii hono carte dificilă (grea)
Hon wa yasashii desu. Cartea este ușoară.	yasashii hono carte ușoară

În limba japoneză, adjectivele au un aspect formal (politicos), prezentat până acum, și un aspect informal.

Pentru adjectivele care se termină în ~ i aspectul informal se obține prin omiterea lui desu.

Exemplu:

Kyö wa samui. Astăzi este rece.

JLPT N5 Kanji

Kanji	Onyomi	Kunyomi	Romana
日	ニチ ジツ –	ひ -び	zi, soare, Japonia
一	イチ イツ ヒト.	ひと-	unu
国	コク ク		tara
人	ジン ニン –	ひと -り	persoana
年	ネン ト		an

Diferenta dintre simbolurile din limba chineza si din limba japoneza

Istoric vorbind, sistemul de scriere Kanji a fost importat din China, dar odata cu trecerea timpului, scrierea kanji a evoluat în alta directie, sistemul japonez de scriere împrumutand ideogramele pentru a indica pronunţia.
Mulţi oameni gândesc ca Kanji japoneze şi kanji chinezeşti sunt exact la fel. E drept, acestea arata foarte similar, dar ele sunt foarte diferite în structura.

Multe semne kanji au două sau mai multe feluri de a fi citite, ele putând fi împărțite în două grupe:

• on-yomi (音読み) (literal, „citire sonoră”), sau „pronunția chinezească”. Ea este o adaptare japoneză a pronunției originale a semnelor chinezești. Acest mod de pronunțare este deseori (dar există multe excepții) folosit când semnul formează un cuvânt-compus, împreună cu un alt semn kanji. Citirea on-yomi este de obicei redată în dicționare cu semne katakana.
• kun-yomi (訓読み) (literal, „citire conceptuală”), sau „pronunția japoneză”. Este folosită mai ales pentru cuvinte japoneze vechi (care nu au fost împrumutate din limba chineză), unde semnul kanji a fost împrumutat doar pentru redarea sensului. Acest mod de citire se folosește deseori când semnul kanji constituie singur un întreg cuvânt. Citirea kun-yomi este de obicei redată în dicționare cu semne hiragana.

Aproape toate semnele kanji (cu excepția unor semne kokuji) au una sau mai multe citiri on-yomi, dar nu toate au citire kun-yomi. Faptul că aceleași semne chinezești pot avea mai multe pronunții diferite se datorează faptului că ele au fost importate în Japonia diferite epoci și din diferite regiuni al Chinei, unde pronunțiile sunt/erau diferite. Pronunția semnului depinde de celălalt semn kanji cu care intră în combinație.

Adjectivele ~i keiyōshi si ~na keiyōshi

In limba japoneza, adjectivele au o singura forma, atat pentru singular si plural, cat si pentru masculin si feminin. Ele preceda substantivul.
Adjectivele (keiyōshi) se impart in doua categorii:
– in prima categorie s`nt incluse adjectivele ce se termina in -i(i – keiyōshi);
– in a doua categorie s`nt incluse adjectivele ce se termina in -na(na – keiyōshi).

Adjectivele „-i” (~i keiyōshi) sînt cele care la forma de bază se termină în i. Această categorie de adjective se comportă similar cu verbele, de exemplu formînd negativul în același fel, putîndu-se pune la modul condițional, și conjugîndu-se.

Pe de cealaltă parte, adjectivele „-na” (~na keiyōshi) se comportă mai degrabă ca niște substantive, nesuportînd nici o inflexionare. Ele pot fi folosite independent, sau determinand un substantiv si atunci este pus sufixul ~na.

Majoritatea adjectivelor apartin primei categorii (~i keiyōshi).

• ~i keiyōshi

atarashii  新しい	nou	furui 古い	vechi
atsui	cald	samui	rece
hikui	scund	omoshiroi	interesant
muzukashii	dificil	akai	rosu

Exemplu: Hon wa omoshiroi desu. => Cartea este interesanta.

• ~na keiyōshi

ijiwaruna  意地悪な	rea	shinsetsuna   親切な	buna, amabil
kireina	frumos	shizukana	linistit, calm
genkina	sanatos	taisetsuna	important
yümeina	renumit, faimos	majimena	silitor

Exemplu: Sono hana wa kirei desu. => Floarea aceea este frumoasa.

Forma ~te a verbelor

Forma ~te este o forma foarte folosita in limba japoneza. Nu presupune un timp verbal anume, dar este combinat cu alte forme ale verbelor pentru a crea timpuri verbale.

Pentru a forma un verb in ~te se elimina de la finalul verbului ~ta al formei de trecut afirmativ informal si se pune ~te (daca verbul se termina in ~da se va inlocui cu ~de).

nonda – nonde
tabeta – tabete
kita – kite

Forma ~ te  este combinata cu alte forme ale verbelor pentru a crea timpuri verbale.

• Imperativ: forma ~ te + kudasai

Mite kudasai. (見てください。) – Te rog, uita-te.
Kiite kudasai. (聞いてください。) – Te rog, asculta.

• Prezentul continuu: forma ~ te + iru/imasu (informal/formal)

Hirugohan o tabete iru. (昼ご飯を食べている。) – Eu iau pranzul.
Terebi o mite imasu. (テレビを見ています。) – Eu ma uit la TV.

De asemenea ~te imasu poate fi folosit pentru a descrie o conditie sau o actiune care se repeta in mod normal.

• Actiuni succesive: Este folosit pentru a conecta 2 sau mai multe verbe. Forma ~te se va regasi in toate proprozitiile mai putin in ultima, al carei verb va da de fapt timpul frazei.

Hachi-ji ni okite gakkou ni itta. (八時に起きて学校に行った。) – M-am trezit la ora 8 si am mers la scoala.
Depaato ni itte kutsu o katta. (デパートに行って靴を買った。) – M-am dus la magazin si mi-am cumparat panrofi.

• Permisiuni: forma ~ te + mo ii desu ka.

Terebi o mite mo ii desu ka. (テレビを見てもいいですか。) – Pot sa ma uit la TV?
Tabako o sutte mo ii desu ka. (タバコを吸ってもいいですか。) – Pot sa fumez?